Anagramă în Re Major pentru seară de Joi

    Câteodată ecoul vine de unul singur și mă mușcă de gleznă. Are dinți lungi, fini, albi, îi văd bine de tot, mai ales după apusul Soarelui. Pot anticipa în felul ăsta ficare izbucnire de confetii cenușii făcute parcă în adins să filtreze lumina aia albastră pe care nu o mai văzusem demult. Pulsând cu fiecare bătaie a inimii, ca ochiul tăcut al unui uragan, lumina aia ireal de albastru se ridică. Știu că nu e nimic nou în Walhalla, doar că seara, iarba devine neagră, seamănă cu asfaltul orașului care se năpustește vesel arătându-și dinții de neon, îți țin mâna ca pe un schimbător de viteze, ca pe o inimă care pulsează lumini albastre, oprim puțin, a înflorit un cireș, unul din cei foarte mulți, știm că echinocțiul e undeva pe-aproape, întinzi o mână ca o aripă, întind o privire ca o schelă de clopot.

One Response to “Anagramă în Re Major pentru seară de Joi”

  1. lumina albastra Says:

    Ciresul este la capatul…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


%d bloggers like this: