Natură moartă cu bucureșteni

Astăzi am văzut un nor. Din nor, Soarele arunca raze, geometric, ca în experimentele făcute în camera obscură. Sub nor și sub razele geometrice era o pădure, un lac, un câmp, chestii de-astea de care ne aducem aminte cu greu în mijlocul betonului. Dacă natura moartă cu raze geometrice nu ar fi fost distorsionată de oarece dueluri de manele și de un puhoi mic, dar agresiv de bucureșteni apăruți acolo de nicăieri, ar fi fost chiar perfect. M-a amuzat faptul că la apariția celei de-a doua mașini, cei care ocupaseră pozițiile cu ușile deschise și cu tânguielile sonore de căcat date tare, frate, să vadă lumea și să moară dușmanii ce bine ne simtem noi aici, anunțul noilor veniți a fost făcut cu ce găsiseră și ei prin debaraua culturală, adică ceva din categoria nașu n-a mâncat, n-a băut, dăruiește masa cu… Adică ăia vechii au exclamat satisfăcuți: a venit Bucureștiul! Să trăiască! Să știe și brotacul din lac ce fericire a venit pe capul ei… Bănuiesc că a urmat grătarul, berea, beția și hai acasă că tare bine a fost, ai văzut ce s-a cărat toți fraierii când am venit noi? Normal, dacă au valoare… Ce să stea fraierii când vine valoarea. Așa a și fost, fraierii, adică alți indivizi, taciturni și stupizi care nu știe să se distreze s-a cărat, unul câte unul, mașină după mașină, până când locul a rămas copleșit de valoare. Ultimul fraier, care a stat să caște gura la chestia asta, am fost eu.

Drumul în istorie cam așa s-a făcut de la Alexandru Macedon încoace. De-aia istoria politică are în evidențele ei pagini groase despre derbedei și două-trei rânduri despre cei care n-au fost așa. Constatarea asta e una care mă face să privesc viitorul cu încredere. Este suficient să dăm năvală în haită în locurile în care stau fraieri că ăia pleacă de-acolo fără luptă și lasă norul, Soarele cu raze geometrice, pădurea, lacul, câmpul, lasă totul naibii și pleacă de-acolo cu fețe de-alea scârbite de fraieri și ne rămâne nouă totul. Dacă însă opun rezistență ne cărăm noi, acasă, ne batem câinele, copiii, nevasta și zicem că avem valaore, suntem cei mai tari, să moară dușmanii.

Asta am și văzut la întoarcerea în București. Un florar care bătea cumplit un pui de câine și o femeie care se chinuia să își extragă soțul din mijlocul unei beții cu băieții și un tip cu acordeon în dotare. N-am găsit nici un număr de telefon al unei autorități care să îl umfle pe florar pentru faptul că își chinuia propriul câine. În chestii de-astea, poliția îți râde în nas și atât. Să-i spun ceva sau să îi dau un pumn în gură, nu rezolva nimic. L-ar fi bătut și mai rău după ce plecam. În cazul cu beția cu băieții, n-avea rost să intervin. Era din categoria filme cu oameni între ei și este știut că personalitatea unui om se definitivează în jurul vârstei de 15 ani. Din felul în care ne purtăm cu animalele și cu femeile și copiii am însă imaginea clară a faptului că vom supraviețui globalizării și vom reuși să dăm la o parte toți fraierii din jur care habar n-au să aibă valoare.

Păi o să fie bine de tot de noi… Să moară dușmanii!

6 răspunsuri to “Natură moartă cu bucureșteni”

  1. sam Says:

    Din categoria „valoarea mea”, pe drum spre ardeal pe DN1, ieri spre seara am vazut nenumarate autoturisme ce se intorceau spre Bucuresti cu biciclete de munte pe plafon si … ghici ce… majoritatea bicicletelor albe si de super firma… Pai daca tot au audi q7 alb cu geamuri negre, de ce nu si bitze albe cu jante negre 😉

  2. Andra Says:

    petru rasa umana teoria lui Darvin ar trebui rescrisa: supravietuieste nu cel mai puternic/adaptabil/capabil ci cel mai tupeist. E o realitate cruda, valabila nu doar pentru Romania. Din pacate. Sa stiti ca nici macar in nesimtire nu suntem mai presus decat vecinii nostri de mai la est, vest, etc.

  3. Dispecer Blogosferă Says:

    Ma reintorc cu placere de fiecare data la postarile dvs. Nu ma satur…

  4. zvoner Says:

    Intr-adevar, daca este sa invatam ceva din istorie, este ca populatiile migratoare (‘barbarii’, in speta) au invins intotdeauna civilizatiile, fie si prin insistenta cu care au venit in spatiul vital al acestora.

    Dar problema are doua fatete. Una, cea enuntata in articol, si care se intampla cel mai des. Dar cealalta este de fapt cauza acestei replieri a bunului simt in fata smecherilor, iar cauza trebuie cautata in civilizatia insasi.

    Cand civilizatia avanseaza suficient de mult, de cele mai multe ori a parcurs un drum care a evoluat de la evenimente sangeroase, de la duritate si politica fortei, catre o bunastare aparenta si autosuficienta, care inmoaie spiritele. Organismul acesta incepe treptat sa nu mai formeze anticorpi pentru decaderea dinauntru, si astfel se imbolnaveste.

    Executia sumara a respectivei civilizatii de catre barbari nu este decat un efect, acelasi efect pe care il are un virus aciuiat intr-un organism deja slabit.

    Reactia noastra, individuala de data asta, la adresa invaziei violente a smecherilor, este cauzata de decaderea mecanismelor de raspuns social. In lipsa unei reglementari si a unei interventii a organismului de sanctiune public nu ai ce sa faci ca individ. Si atunci te retragi.

    Si te retragi de la picnic, si te retragi de la geam cand zguduie manelele intre blocuri, te retragi din viata politica, te retragi din societatea civila chiar… Te retragi pana cand intreg spatiul odinioara ocupat de elite (sau ma rog… care ar trebui ocupat de elite) devine acaparat de nulitati.

    Cauza fundamentala? Lipsa sanctiunii sociale, nulitatea contractului social in virtutea caruia ordinea o asigura statul, nu cetatenii sai. Normal ca intr-o astfel de lipsa iti trece prin cap sa iei legea in mana ta. Dar vei fi mereu invins intr-o astfel de lupta.

    Restartarea sistemului de sanctiuni sociale se face foarte greu, extrem de greu. Nici nu stiu daca aceasta lupta mai poate fi castigata, si nu ma refer doar la Romania aici. Iar barbarii stau la usa. Ba mai mult, sunt deja inauntru.

  5. DanS Says:

    Dvs. va pasa. Dvs luati atitudine. Acum inteleg de unde va vine alternanta asta incordare – depresie.
    Dar LOR nu le pasa. Asa sunt facuti EI. Daca o sa gasiti o modalitate sa va impacati cu asta, sa-mi spuneti si mie.
    In orice lant trofic exista o prima veriga – „producatorii”. Apoi sunt EI, ceea de a doua veriga, in majoritate rumegatoare (orice asemanare nu este pur intamplatoare). La urma vin si descompunatorii – microorganisme sau „smecherii” cum le place sa isi spuna.

  6. klaus.trofob Says:

    reprezentant, cica, al celor putini, nu te-ncearca, asa, o rusine crapatoare de obraze in calitate de vanzator al natiei asteia care te-a omenit cum pe altii nu?
    iudă!, fa bine si pocaieste-te!
    pleaca-ti fruntea ofensatoare si dispari dintre nemernicii care prostesc poporul ce i-a pus in fruntea mesei, sperand ca il va ajuta, ocroti si conduce cinstit!
    ascunde-te si umileste-te, iubitor de vanzatori de neam!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: