Genul proxim şi diferenţa specifică

Nu am mai scris demult pe-aici şi îmi pare rău. Celor pentru care am tot scris şi sper că o voi mai face în curând, le cer iertare pentru faptul că astăzi nu voi scrie ca de obicei. Astăzi am să scriu nu din plăcerea de a scrie ci din nevoia de a clarifica un lucru pe care îl consider important. Aşa că, uite, îmi calc pe inimă şi îi fac loc aici unui subiect de care am tot ferit până acum blog-ul. Sper să fie pentru prima şi ultima dată când mă abat de la felul în care mi-am dorit să îl alcătuiesc.

În urmă cu zece ani, în campania electorală din anul 200, le propuneam celor dispuşi să mă voteze un proiect de care m-am ţinut cu încăpăţânare în ultimii 12 ani. Este un proiect care a dat rezultate clare, măsurabile în primul rând în bani dar şi în destinul unui număr mare de oameni. Nu m-am lăudat niciodată cu nimic din tot ceea ce am făcut, am făcut lucrurile acestea cu ajutorul lor, de multe ori cu mintea şi gândurile lor aşa cum se cuvine să fie lucrurile făcute în interiorul unei bresle. În care sunt şi bune şi rele dar în care ceea ce se poate cântări şi măsura arată de zece ani încoace din ce în ce mai bine. Pe lângă proiectul legislativ pe care l-am propus atunci şi care a devenit an după an realitate mai mult sau mai puţin apropiată, uneori ciuntită de mai marii momentului, dar realitate, spuneam atunci, în campania din 2000 că voi face un lucru pe care nimeni nu l-a crezut în acel moment posibil. Îmi amintesc că Mike Popa îmi spunea: Varujane, nu mai zi prostii de-astea că râde lumea de tine. Spune lucrurile celelalte, ăsta este un lucru imposibil de făcut. Dar uite că l-am făcut. Lucrul cu pricina era scăderea impozitului pe salariile programatorilor la 8%. Ideea şi socoteala asta cu 8% venise într-o discuţie la ANIS cu Vlad Ţepelea şi Florin Talpeş, socotită şi vorbită mai târziu cu Dan Bedros şi Radu Georgescu şi susţinută cu entuziasmul molipsitor al lui Mihai Bătrâneanu. Am avut noroc. În ziua investiturii ca Prim Ministru, în locul micii chestii protocolare care se spune cu ocazii de-astea i-am pomenit-o lui Adrian Năstase care a zis imediat da şi mi-a propus chiar un mic setup pentru a-mi asigura proprietatea intelectuală. Am pomenit de chestia cu pricina în discursul ţinut cu ocazia investiturii iar în răspunsul său, Primul Ministru a pomenit-o la rândul său şi i-a cerut lui Mihai Tănasescu să facă studiul de impact şi lui Dan Nica să se ocupe de detaliile de implementare. Ambii miştri au răspuns impecabil şi după o lună eram, împreună cu toate asociaţiile din industrie (multe, că doar suntem în România) la ultima discuţie, cea care stabilea forma finală a legii. Discuţia era purtată cu o doamnă din Ministerul de Finanţe. După o oră de tânguieli despre dificultăţile pe care le ridica în implementarea efectivă, oră în care credeam din ce în ce mai mult că ne îndepărtăm indefinit de realizarea ei, doamna de la finanţe s-a oprit şi m-a întrebat exasperată: „Domnule deputat, e clar că ideea asta aduce bani mulţi la buget, dar e foarte greu de implementat aşa. Aveţi ceva împotrivă dacă o facem cu impozitare zero? Că, după simulările noastre, statul ia şi mai mulţi bani şi ne e şi nouă mai uşor…” S-a lăsat o tăcere adâncă. Doar în stânga mea, Florin scria în continuu ceva pe laptop, nu l-am întrebat niciodată ce. Chiar dacă muream să ştiu ce tot scie Florin, privirile tuturor colegilor din sală m-au făcut să realizez că e mai bine să o las naibii de curiozitate şi să spun un „păi nu” care s-a auzit, cred, ca naiba dar ce mai conta?

Din acea zi, industria a crescut constant. Programatorii n-au mai părăsit ţara precum migratorii (în 2000 plecaseră 2000). De la modelul de outsourcing am trecut uşor-uşor la cel de fabrică de soft şi acum urma să facem trecerea către cel de centru de R&D. Şi eu cred că vom face şi asta. Povestea de mai sus am spus-o acum pentru prima oară pentru că e bine ca numele celor care au făcut, fiecare din locul său, ceva pentru ca minunea să se întâmple, să nu fie uitate. După aderarea la UE, ea a fost atacată constant fiind considerată ba subvenţie, ba ajutor de stat, numai că, ghinion pentru europeni şi pupincuriştii lor româneşti, am reuşit de fiecare dată să demontez cu calm şi cu argumente logice retorica lor. M-am întrebat de ce o făceau şi am înţeles că într-un model de stat social ca cel spre care ne îndreptăm în zbor, ideea de investiţie nu există. Există, în schimb, ideea de „dă şi mie”. Ultma dicuţie, purtată acum doi ani a tranşat totul, speram eu definitiv. Le-am spus atunci că taxarea persoanelor este un atribut suveran al unui stat membru şi că atât timp cât în tratatul uniunii nu există nimic despre asta şi atât timp cât suntem un stat suveran şi nu un teritoriu, e bine să ne mai lase naibii în pace cu ideile lor. Numai că atunci când eşti vai de steaua ta şi stai la banii şi la mâna altora, e greu să îţi afirmi suveranitatea. În situaţia asta suntem acum. Ceea ce încerc acum, cu aceeaşi prieteni din industrie la care s-au adăugat între timp şi alţii este să îi conving pe Preşedintele României şi pe guvernanţi că măsura despre care vorbim nu este o subvenţie ci o investiţie. Şi nu una de texte ci de bani. Adică este o măsură bună de contracarare a efectelor crizei.

Argumentele mele pentru menţinerea ei ca măsură de combatere a efectelor crizei economice şi de multiplicare a banilor din buget sunt următoarele:

1. Vorbim de o investiţie foarte rentabilă şi nu de o subvenţie.

Din toate datele stânsse de la companiile care o aplică rezultă că pentru fiecare leu pe care statul nu îl ia din salariul unui programator, statul câştigă din dările către bugetul de asigurări sociale şi din impozitul pe profit între 6 şi 15 lei. Cred că nu există nici un fond de investiţii pe lumea asta cu un asemenea randament. Ca să pricepem o dată ce înseamnă o subvenţie, voi considera chiar exemplul dat de către Preşedintele României cu agricultura unde pentru fiecare 3000 de lei cheltuiţi de către stat (adică bani din taxele şi impozitele noastre) statul primeşte înapoi 45 de lei. Şi vă întreb: dacă aţi vorbi despre banii pe care îi aveţi în buzunar şi ar fi să îi puneţi într-un fond pentru a lua ceva de pe urma lor, i-aţi pune în fondul care vă transformă un leu în şase lei sau în cel care vă transformă trei mii de lei în patru zeci şi cinci? Este măsura acesta o risipă în vremuri de criză sau o măsură de combatere a ei?

Desigur, cineva ar putea spune că industria există deja şi că a venit mometul să luăm şi mai mult de pe urma ei. Adică şapte lei în loc de şase. Numai că socoteala asta, nu ţine şi iată de ce:

2. Vorbim de o măsură care a stabilizat forţa de muncă şi a adus investiţii mari în România

Când poţi câştiga mai mult şi trăi mai bine, când eşti tânăr şi ai mobilitate mare, mergi în locul în care lucrul acesta este posibil. Indiferent de textele pe care fraza anterioară le poate stârni, realitatea îmi dă dreptate. Chiar şi cu măsura aceasta în vigoare, o zonă din vârful piramidei profesionale continuă să alimenteze migraţia. E drept, vorbim de mult mai puţine persoane. Dacă în anul 2000 în jur de 70% dintr-o promoţie se angajau, stăteau puţin până îşi făceau un nume cât de cât şi plecau, sau plecau direct după absolvire, acum rata de migraţie este de circa 4%. Plecarea lor din industrie sau din ţară poate să se reia însă foarte repede după dispariţia măsurii despre care vorbesc. În primul rând pentru că mult din capitalul autohton sau străin va pleca. Nu este o ipoteză, ştiu lucrul acesta de la sursă. Deja, anunţarea ei a îngheţat planificarea câtorva investiţii care urmau să înceapă în toamna aceasta, suma pe care sunt sigur că o pierdem, pentru că deja am fost anunţat de cele câteva companii care urmau să facă investiţiile respective fiind de circa 60 milioane de Euro. În acelaşi timp, companii româneşti si străine îşi pregătesc planuri de relocare în alte părţi ale lumii. E timpul să pricepem naibii o dată că pentru un investitor există un singur lucru interesant: profitul. Acestor companii nu le poţi cere, chiar dacă patronul este român, să piardă bani de dragul nimănui. Şi e bine şi normal aşa. Pentru că dacă ai minţile în cap şi ştii să îi ţii la tine în ţară, iei şi tu ca stat ceva de pe urma muncii lor şi ai cu ce să plăteşti salarii şi pensii. Şi dacă nu, nu.

Ca să înţelegem foarte bine de ce este atât de important să menţinem lucrurile aşa cum sunt acum, este suficient să spun că în preţul unui produs software cheltuielile cu forţa de muncă sunt determinante. Dacă am creşte salariile, ar fi mai greu să vindem produsul muncii respective. Dacă salariile sunt mai mici decât oferta din pieţele mai mult sau mai puţin apropiate, forţa de muncă migrază. Măsura aceasta ţine industria de software într-un echilibru corect. Şi tot ca să înţelegem foarte bine despre ce vorbim, e bine să ştim că după ce au fost puse în aplicare ideile lui Pogea, o parte din firmele româneşti şi-au mutat rezidenţa fiscală prin alte părţi. Unele chiar prin ţări vecine şi prietene cum ar fi Bulgaria şi Ungaria. Şi locul din România, în care au forţa de muncă s-a transformat în punct de lucru, iar impozitele şi taxele firmelor cu pricina (devenite azi investitori străini) contribuie acum la plata pensillor şi salariilor bugetarilor din respectivele ţări vecine şi prietene. Mişto, nu? Că, în definitiv, până la Ruse faci cam cât fac eu din Dristor până în zona de Nord a oraşului.

În plus:

3. Însemnăm şi noi în lumea asta mai mult decât cerşetori, câini vagabonzi, asfalt solubil şi borduri sfărămicioase

Un om absolut minunat, fostul preşedinte al lui Intel, Craig Barrett, a fost atât de impresionat de existenţa unei asemenea măsuri, unice în lume, încât nu a pierdut nici o ocazie, în prezenţele sale în conferinţe internaţionale, în care să nu vorbească despre România şi despre ce dinamică extraordinară are industria de software acolo, datorită acestei măsuri. Omul ăsta, a adus mai multă investiţie în IT în România decât toate guvernele care s-au succedat în ultimuu zece ani.

În forţa asta de muncă pe care o avem, am investit generaţie după generaţie de când inginerul Toma construia în 1957 primul calculator proiectat şi realizat în România, iar profesorul Moisil, cu o viziune excepţională, punea bazele unei şcoli solide care a funcţionat impecabil până în ziua de azi. Contrar unor păreri bazate probabil pe asimilarea celor din industrie cu scriitorii de pagini de web sau cu cei care predau progrămele didactice în Pascal, chiar şi pentru a fi muncitor în fabrica de soft ai nevoie de multă ştiinţă de carte. Pentru cineva din afara industriei, un angajat la Ubisoft poate să fie considerat un soi de guguştiuc care în câteva luni învaţă să programeze şi s-a scos. Pentru cine ştie despre ce este vorba, scrierea unui joc este una dintre cele mai complexe activităţi intelectuale. Nu vreau să intru aici în polemică şi de-aia rezum totul la a spune că e nevoie de multă ştiinţă de catr, din multe domenii pentru a face performanţă. Şi asta costă. De-aia nu prea pricep eu de ce FMI nu cere ridicarea acestei măsuri, dar o cere Uniunea Europeană. Oare pentru că acolo deficitul de programatori e de aproape 500 mii?

Oricum, dacă măsura se va lua, firmele îşi vor restânge activitatea şi programatorii vor pleca, prostul de Varujan care o să rămână probabil pe-aici să stingă lumina le recomandă fraţilor lui să ia calea Nordului American sau a Asiei. Că acolo n-am auzit ca vreun ministru (a se citi comisar) să fi spus vreodată că salariile celor din domeniul pe care îl păstoreşte sunt prea mari…

Şi hai să facem o înţelegere. Dacă simţiţi nevoia să spuneţi ceva despre chestia asta sau despre politichii, folosiţi, vă rog, postul ăsta cât cuprinde. Da’ vă rog frumos, numai pe ăsta. Ca să lăsăm restul blogului aşa cum mi l-am dorit când m-am apucat de el. Multzam fain!

98 răspunsuri to “Genul proxim şi diferenţa specifică”

  1. DanS Says:

    Bai fratilor, eu nu stiu cum faceti voi calcule dar se pare ca toata lumea s-a tampit de tot. Daca sunt 16.000 de programatori care (prin absurd) ar lua 2000 EUR fiecare – impozitul de 16% reprezinta ~5 milioane de EUR. Si nenea Varujan sa-ti spun o treaba simpla: chiar daca agricultura aduce cheltuieli mai mari decat veniturile, eu tot zic ca investitia in agricultura este mai profitabila decat in IT. Dar trebuie sa te duca capul ca sa-ti dai seama de ce…

    • varujan Says:

      Calculele sunt corecte. Trebuie doar urmarite putin si vei vedea ca asa e. E drept, ca nu am detaliat aici structura factorului de multiplicare. El e format din toate cotele care se aplica salariului si pe care programatorul si firma le platesc si din impozitul si taxele platite de companii pentru ce se obtine la nivelul lor din munca programatorilor. Iar acel factor se aplica la 160 Euro, adica banii pe care azi statul nu ii ia prin impozitare. Dar de lucrul asta iti puteai da seama usor facand urmatoarea operatiune: (30120-28200)/12=160 😀
      In ceea ce priveste a doua afirmatie:
      Frate, tot dand bani ca sa aiba oamenii senzatia ca e bine si sa stea linistiti, doar pentru ca sunt multi, ajungi usor-usor in halul in care am ajuns. Orice lucru care nu este profitabil in sensul strict financiar al cuvantului nu numai ca se duce el insusi de rapa, dar trage dupa sine si tot restul. In lumea in care traim, a da 3000 pentru a obtine 45 este deja in zona psihiatriei, zic eu. Rationamentul corect cred ca e altul. Daca am un domeniu care face bani si o piata saturata de un produs pe care eu nu il pot produce intr-un mod rentabil, il cumpar de la cine il poate produce asa sau e suficient de fraier sa il subventioneze. Ca o data cu produsul, iau moca si ceva din venitul national al fraierului. Dar, intr-adevar, trebuie sa te duca putin capul si totul e in ordine. Si mai trebuie ceva: sa ai sange in instalatie pentru a le spune celor multi de la tara adevarul. Indiferent ce le tot baga in cap cei care le iau din patru in patru ani voturile. Pai e mai bine sa le dam banii aia pur si simplu, ca ajutor social, decat sa intretinem un mit a carui aberatie o perpetuam din vremurile in care produceam grau ieftin pentru o Europa care se industrializa si avea nevoie de niste fraieri care sa o hraneasca la un pret pe care fermierii lor nu si-l puteau permite.

  2. Răzvan Says:

    Domnule Pambuccian, nu prea se împacă grija asta pentru industria IT românească cu fervoarea cu care susțineți folosirea software-ului closed-source în proiectele IT majore ale României (printre care și e-România http://www.apti.ro/proiect-deschis-eRomania).

    Cred că acolo s-ar putea economisi mult mai mulți bani pentru buget, dacă, după modelul european promovat pe osor.eu , codul ar putea fi refolosit și ar fu publicat sub licențe deschise (EUPL sau GPL).

    Noi plângem de grija unei categorii sociale – importante si valoroase, ce-i drept ! – fără a ne uita și la situația generală din IT-ul românesc, în care firmulițele mafiote ale unchilor și nepoților fac legea în contractele publice, iar softul public se scrie sau se achiziționează după modelul asfaltărilor de șosele: la fiecare proiect, alt soft… în fiecare primăvară, alte milioane de euro…

    Asta o fi convenabil pentru cei care sunt patroni de case de soft, dar pentru România înseamnă SIGUR dezastru !

    • varujan Says:

      Eu nu pricep de unde naiba o tot tine langa comunitatea open source ca eu sustin closed source… Din faptul ca refuz sa intru in meciul asta de fotbal absurd? A nu fi cu nimeni nu inseamna a fi impotriva tuturor, sper. Din faptul ca sustin ideea patentelor pentru software? Pai intr-o tara in care firmele si persoanele ar avea ce patenta, cred ca merita sa sustin asta. Iar de recomandat ceva pentru eRomania… atat timp cat nu exista un proiect clar, prefer sa ma tin deoparte. Eu am spus ce cred ca ar trebui facut, proiectul merge in directia in care merge si prefer sa nu ma bag. Este un subiect despre care am tot vorbit si ceea ce se face acum la nivel guvernamental nu prea e subiectul meu. Am invatat ca atunci cand orice ai face nimeni nu tine cont de parerea ta inseamna ca fie ai o parere gresita, fie ceva nu e in ordine. Si atunci, e mai bine sa nu insisti.
      Cat despre open si closed source, in perioada asta dezvolt un proiect pentru mass market in care am decis o combinatie pentru closed (server side) si open (client side). Pentru ca in cazul proiectului cu pricina, e mai bine asa.
      Sunt un om prea liber pentru a apartine unui curent sau unei galerii.

  3. Cosmin Says:

    Foarte argumentata expunerea dumneavoastra dar din pacate problema este cronica in Romania. NU exista nici o strategie pe termen lung la nivel global. Industria IT, poate este unul din singurele lucruri pozitive, cu o dinamica buna, dar IT nu poate sa creasca solitar (invatamant univeritar mediocru fara pic de cercetare, infrastructura la pamant, servici medicale proste cu mii de medici care emigreaza si asa mai departe.

    Dupa cum supuneti si dv se incerca trecerea de la emblematicul Outsourcing (made in India) la R&D. Insa acest lucru nu se poate realiza chiar asa peste noapte, fara o educatie puternica, crestera spiritului antreprenorial si incurajarea adevaratilor experti sa paraseasca corporatile pentru a crea mici startupri. Eu cred ca mai trebuie lucrat mult aici.

    Eu sunt programator de ani buni si din fericire (sau poate pacate) de mai bine de 3 ani am plecat din tara. Daca m-as mai intoarce as face-o numai sa incerc un startup, insa din pacate acum nu este deloc propice.

  4. DanS Says:

    Scuze pentru calcul. Intradevar inmultit cu 12 daca cam 30 mil.
    Si… in mare, sunt de acord cu faptul ca statul a facut tot timpul investitii neprofitabile. Insa am „aruncat la gunoi” prea multe alternative. Am distrus industria, aproape am macelarit agricultura si am lasat in paragina turismul. Am ajuns un popor bun numai la consum, in special al produselor din import. Sunt si eu programator asa ca as putea sa-mi sustin breasla insa daca speranta romaniei a ramas doar in industria IT atunci eu zic ca suntem in buda deoarece pot afirma ca inca de acum cativa ani industria IT este in declin la nivel mondial. Ok, trebuie sa recunosc ca ati facut un lucru important pentru tara si meritati toata stima din partea majoritatii si, in particular, din partea mea care (pana acum) nu am facut nimic atat de important. Insa, sfatul meu ar fi sa nu va consumati toata energia pe ceva insignifiant. Considerati treaba asta cu IT-ul ca antrenament pentru o treaba cu adevarat importanta. Ati demonstrat ca aveti potential asa ca ganditi-va la ceva mai important decat sa faceti fericiti 16k de oameni care, fie vorba intre noi, reprezinta doar 0.1% din populatie, un procent mai mult decat nesemnificativ.
    Multa bafta si scuze inca o data!

    • varujan Says:

      În orice economie, fiecare dintre indstriile care contribuie cu valori adăugate mari sunt importante. Sigur, este ideal să poţi combina eficienţa cu masa critică de oameni. Dar atunci când ai un domeniu eficient, oricât de puţini oameni sunt acolo, e bine să îl deyvolţi. Să nu uităm că, o dată cu creşterea productivităţii 3D printerelor, producţia de bunumri materiale va deveni o chestiune de competenţa strictă a roboţilor. Eu cred că lucrul acesta se va întâmpla în cel mult 20 de ani. În treacăt fie spus, acesta este fereastra de oportunitate a Chinei care, dacă nu va reuşi să realizeze o tranziţie de la economia bazată pe producție industrială la cea bazată pe producție de proprietate intelectuală și pe servicii, va suferi un șoc mai mare decât cel pe care l-a avut în 1455 când din cauza inflației a renunțat la monedă și s-a întors la troc.
      Industria IT românească este pentru mine premiza necesară pentru tranziția la producția de proprietate intelectuală în România. Este un lucru despre care m-am ferit să vorbesc până acum pentru că la noi, planuri de-astea pe zeci de ani înainte sunt privite de toți cu curul. De-aia este foarte important să o dezvoltăm. Pentru că aduce mulți bani azi și asigură tranziția la ce va să vină. Nepoții muncitorilor din fabrica de soft de azi vor fi muncitorii din fabrica de idei de atunci. Subliniez cuvântul muncitor. E bine să nu privim cu trufie meseria pe care o avem. Foarte puțini dintre noi sunt altceva, adică inginerii, arhitecții și, cu atât mai puțin, cercetătorii și profesorii din breaslă. Și e și normal să fie așa. Iar faptul că am ales o meserie care are o valoare adăugată mare, nu trebuie să ne facă să credem că suntem mai cu motz decât alții. Important este să rămânem împreună și să contruim, fiecare ce și cât poate, pentru sine și spre folosul celor din jur, da’ fără să îi facem pe nebunii pentru asta.

  5. java developer Says:

    Cea mai tampite idee luata vreodata de guvern… Lucrez in domeniul IT in de 3 ani, si in aceasi timp sunt si la doctorat . Am gasit servici bun din timpul facultati, si m-am specializat in domeniul Java. Asta a fost singurul motiv din care nu am plecat inca din tara asta… Evident la inceput nu am avut un salar foarte tralucit, dar ca si orice student..la inceput clar ca nu stiam aproape nimic practic, dar cu timpul am invatat tot ce trebuia ca sa devin o profesionista in domeniu.
    Dar daca astia ne mai baga si taxa aia 16%… o chestie ii clara : am sa plec din tara, daca nu acuma, dupa ce gat cu doctoratul, si intre timp cat un job bun si bine platit.
    Fiind un profesionist in domeniu, oricand, orice moment o sa gasesc un job intr-o alta tara, oriunde ar fii tara aia…
    Ca orice profesionist din domeniu mereu invat technologi noi si cercetez alte posibilitati noi si mai eficiente decat cele existente de a implementa chestile intr-un mod mai clar si eficient, si pentru a oferi un soft de calitate, nu unu de 2 lei… Dupa atata eforturi..normal ca am un salar cum se cuvine, si nu mi se pare normal sa vine idioti astia din parlament (pe care nu stiu cine naiba lo votat sa conduca tara, ca eu sigur nu am votat cu idioti din fruntea tari…) si sa im zica ca vor si mai mult decat deja firma plateste pentru stat , o suma destul de mare…. Si asa contribui destul de mult la stat pentru anumite chestii, inclusiv pensia , somajul..etc..
    Mi se pare absurd sa taie 16% din salarul unui programator numa ca sa intre in buget unde idioti din parlament sa fure pana nu mai au ce fura…
    Sincer decat sa taie 16% din salar si sa intre la buget…mai bine as dona unui pensionar, care si asa are o pensie de mizerie (multumit idiotilor din guvern care au furat tot ce se putea…)…
    Sincer nu pot intelege pe toti care sunt revoltati impotriva programatorilor… Ce ii asa de greu de inteles ca oameni aia lucra din dimineata pana seara? cei mai buni mereu tin pasul cu technologile noi.. ce ii asa greu de inteles si acceptat ca au un salar mare care sa rasplateasca eforturile depuse pentru a crea ceva util si interesant?
    Oricum in cazul in care se va pune taxa respectiva majoritatea firmelor o sa plece din romania, la fel si majoritatea programatorilor.

  6. Tica2 Says:

    Se pare ca avem promisiuni ca nu se intampla:

    http://economie.hotnews.ro/stiri-it-7300226-angajatii-din-vor-scutiti-continuare-impozitul-venituri-patronate.htm

    Sa speram.

    Tica2

  7. Daniel Says:

    Domnule Pambuccian, va adresez o intrebare: aveti in vedere modificarea legii in discutie, in sensul maririi numarului celor vizati de scutirea de impozit?

    Va scriu aceste randuri pentru a va supune atentiei o propunere de modificare „ORDINULUI nr. 250 din 31 mai 2004 privind încadrarea în activitatea de creatie de programe pentru calculator”.

    Actul mai sus mentionat a fost emis pentru incurajarea si stimularea deopotriva a anagajatorilor, cat si a angajatilor profesionisti ce activeaza in domeniul IT&C.

    In opinia mea, limitarea impusa prin art.1 aliniatul 3 este incorecta, impiedicand multi profesionisti IT sa beneficieze de reglementarile acestui ordin, printre care se numara si subsemnatul. NU am absolvit nici una din specializarile enumerate in acest ordin, dar ma consider un profesionist pentru ca: activez de circa 7 ani in domeniu, am absolvit un master in securitate informatica, am urmat numeroase cursuri de specializare (unele organizate de firme recunoscute de Ministerul Muncii, altele de catre companii importante
    din domeniu), sunt detinatorul mai multor certificate recunoscute international, emise de catre industry-leaders.

    Spre exemplificare, permiteti-mi sa va dau cateva date din CV-ul meu:

    Studii post-universitare: Master Securitate Informatica, Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetica si Informatica Economica

    Studii universitare: Facultatea IMST, Universitatea Politehnica Bucuresti, specializarea Roboti Industriali

    Detin mai multe certificari (nivel associate/professional/expert) acordate de companii precum RedHat, Cisco, Oracle.

    Cu siguranta sunt foarte multi colegi de breasla in aceeasi situatia ca a mea: desi pregatirea profesionala este de un inalt nivel, nu pot avea acces la unele facilitati, datorita unei stipulari mult prea restrictive a ordinului in discutie.

    Este inechitabil ca la aceeasi pregatire profesionala – probata prin dobandirea de cunostinte temeinice de-a lungul carierei, prin cursuri de formare de inalt profesionalism, certificare de competente recunoscuta international, studii post-universitare in domeniu, functii si responsabilitati la locul de munca etc. – si la acelasi salariu brut, un salariat sa aiba salariu net mai mare decat un altul, doar pentru ca a avut un „parcurs” descris de o lege.

    Mai mult decat atat, daca la un interviu de angajare se prezinta 2 candidati in conditiile descrise mai sus, sunt create deja circumstantele unui dezechilibru de sanse, pentru ca angajatorul va inclina intotdeauna in favoarea candidatului pentru care plateste un impozit mai mic.

    In consecinta, pentru inlaturarea unei nedreptati si stimularea profesionalismului, va rog sa aveti in vedere modificarea Ordinului nr.250 din 31 mai 2004, in sensul includerii si a altor angajati care, desi nu au urmat o forma de invatamant de lunga durata la una dintre speicializarile mentionate in anexe, probeaza totusi inalta calificare profesionala in domeniul IT.

    Dincolo de subiectivismul inevitabil al acestor randuri, va rog sa va aplecati asupra faptelor obiective descrise mai sus. Imensa majoritate a anunturilor de job-uri in IT in tara, la capitolul cerinte incep cu fraza: „absolvent al unei facultati de specialitate…”, trimiterea fiind implicita la scutirea de impozit. Insa pentru job-urile din strainate aceasta fraza lipseste; in aceste cazuri conteaza experienta si expertiza probata. Prin urmare, daca se doreste descurajarea emigrarii specialistilor, acest lucru este atins doar partial de catre acel ordin. In Romania, din nefericire, indraznesc sa afirm ca nu neaparat facultatea produce personalul competent.

    Un alt aspect ar fi ca, prin modificarea acestui ordin, se poate incuraja reconversia profesionala. Va fi mult mai atractiv pentru un disponibilizat sa se orienteze catre IT, daca la capatul unei efort de re-educare va avea garantia unui ajutor de schimbare a carierei.

    Cu respect si speranta ca veti acorda acestui text atentia cuvenita,
    Daniel

    • varujan Says:

      Ce pot să spun decât că este cea mai potrivită întrebare pentru momentul în care ne aflăm…
      Da. Am în vedere. Demersul l-am început de câteva luni bune. Este vorba de punerea în acord a celor scrise în ordin cu cele scrise pe diplome după ce a intrat în vigoare prostia de la Bologna și facultățile au început să scrie pe diplome numele specializărilor așa cum au simțit nevoia să o facă.
      Însă, în nici un caz acum. Ar fi ca și cum am încerca să stingem cu kerosen o casă care arde.

  8. e.h.m Says:

    Si eu ma aflu intr-o situatie asemanatoare. Lucrez in IT de peste 8 ani, am certificari Cisco, Microsoft, Oracle si ITIL. Probabil ca momentul actual nu ar fi cel mai inspirat pentru un aemenea demers, dar e bine ca e cineva acolo sus caruia chiar ii pasa si incearca sa faca ceva… Astept insa cu mare interes momentul favorabil…

    • varujan Says:

      @ e.h.m
      Dacă măsurile macroeconomice pe care le propun vor fi acceptate și își vor dovedi viabilitatea, s-ar putea ca acel moment să fie foarte aproape.

  9. Naumel_Gheorghiu Says:

    Buna seara,
    Din intamplare v-am urmarit prestatia la un post de televiziune.
    Cred ca EI nu pot, sau nu vor sa inteleaga propunerea d-voastra de majorare a TVA-ului.
    1.TVA este impozitul cel mai usor de urmarit.
    2.TVA este impozitul cel mai usor de colectat.
    3.E mult mai usor de construit un buget bazat pe o singura taxa principala,decat pe multe taxe greu de urmarit si scump de colectat.
    4.Daca s-ar fi majorat TVA-ul acum 5-6 ani(strans legat si de o cheltuire mai decenta a banilor) alta ar fi fost situatia)

    Eu propun un TVA mult mai mare, 30% de ex. dar legat de un mic amanunt:
    -deducere de TVA aferent fondului de salarii??!!
    Exemplu:am cheltuieli cu salariile de 1000lei sa mi se deduca din TVA virat la stat 300 lei(sau un procent mai mic-nu am date sa pot face un calcul corect)
    Avantaje:
    1.Albirea cheltuielilor cu salariile
    2.Incurajarea angajarilor si/sau marirea salariilor.
    3.Poate cel mai important lucru cresterea competitivitatii productiei interne si descurajarea importurilor.
    Exemplu:
    -importator 1000lei+TVA 300lei virat la stat=1300 pret de vanzare
    -producator intern 1000lei+TVA 300lei virat la stat=1300 pret de vanzare-200lei(de ex.)tva de recuperat de la stat.

    Esenta crizei mondiale(nu cea Damboviteana), care cred ca abia incepe este Asia.
    Acum de 50 ani Occidentul s-a lovit de o mica problema asemanatoare:JAPONIA-EI:Din orez nu iese creier si in 20 de ani s-au trezit napaditi de produse de fff buna calitate si ieftine.
    CHINA+INDIA = 20x Japonia.Se concureaza un salariu de 100 de euro cu unul de 1500euro.
    Ciudat dar noi avem o sansa=salariu mediu <500 euro.
    Daca ideea mea nu este o aberatie, mai am 2 in legatura cu subventionarea agriculturii si cu pensiile.
    Cu stima,
    Naumel Gheorghiu

    • varujan Says:

      @Naumel_Gheorghiu
      1. Păi eu cred că argumentația pe care am avut-o relativ la cota unică și TVA este destul de clară. O reiau aici:
      Costul scoaterii banilor aferenți profitului este:
      dacă plătești dările către stat 32% (adică 16% impozitul pe profit + 16% impozitul pe dividende)
      dacă scoți banii pe nashpa între 8 și 10%
      Orice om normal la cap știe că 32 este mult mai mare decât 8.
      Cum pe nashpa este la lumita legii, dar legal, mare lucru statul nu poate face. Dacă înăsprește legea firmele îsi mută rezidența fiscală, dacă o lasa așa grosul banilor devine netaxabil. Mulți din acești bani se îndreaptă către plata unei părți din salarii la negru, pentru că din cauza cotei de asigurări sociale, a celei de asigurări de sănătate și a altor taxe sociale, locul de muncă este extrem de scump în România, ceea ce îi face pe patroni să angajeze oamenii cu un salariu apropiat de cel minim pe cartea de muncă și cu restul banilor dați în mână angajaților. Cum povestea cu creditele s-a cam încheiat iar șomajul este în creștere, din ce în ce mai mulți angajați acceptă formula asta. Aici nu ne3 putem face ilizii că vom asana ceva.
      Ideea pe care o propun de aici pleacă. Adică, ar trebui să ajungem la cota unică de 8/2. Asta înseamnă 4% impozit pr profit și 4% impozit pe dividende. În felul acesta scoaterea banilor pe nashpa devine nerentabilă. Pentru că ideea am avut-o în anul 2006, calculele le-am făcut pe bugetul de atunci și pe cel din 2007, an în care am reiterat propunerea mea ca o soluție de accelerare a creșterii economice. Pentru a nu afecta intrările la buget, TVA-ul trebuia majorat la 25%. Hai să privim acum puțin cum arată această măsură:
      TVA = 25%
      Impozit pe venit = Impozit pe profit = Impozit pe dividende = 4%
      Cum creșterea unui punct procentual la TVA înseamnă o creștere cu 0.8 puncte procenuale a prețurilor, prețurile ar crește cu 4.8%
      Pe de altă parte, pentru salați trecerea de la 16% la 4% ar însemna o creștere a veniturilor cu 12%, adică o creștere a puterii de cumpărare cu 7.2%. Cum suntem într-o perioadă de dezinflație și în drum drept către deflație, măsura ar stimula consumul fără a stabilizând puțin tendința deflaționistă (în treacăt fie spus, deflația are efecte economice mult mai grave decât inflația). În același timp, locurile de muncă ar deveni mai ieftine și, în consecință, mai stabile, descurajând tendința de creștere a șomajului.
      4% impozit pe profit și 4% impozit pe dividende ar transforma România într-o țară extrem de atractivă pentru investiții și stabilirea rezidenței fiscale. Aici există singura bubă. Lucrul acesta ar atrage o serie de complicații de ordin politic pe plan internațional, dar este o chestiune secundară în raport cu gravitatea situației în care suntem. Altfel spus, cămașa îmi e mai aproape decât haina.
      Ceea ce propun eu este mai funcționa decât ceea ce propuneți dumneavoastră. Cu datele pe care vi le-am furnizat, puteți să înțelegeți singur de ce. Aveți dreptate în ceea ce privește colectarea TVA+ului, dar problema principală acum nu este să aducem venituri la stat ci să facem economia să funcţioneze.
      Cred că e bine că nu am reuşit să impun ideea nici în 2006, nici în 2008, nici în 2009. Mă tem că ar fi fost folosită excesiv pentru creşteri de pensii şi salarii bugetare nesustenabile mult mai mari decât cele de acum.

      2. Asia nu este cauza depresiei economice în care suntem. Cauya am descris-o de nenumărate ori, inclusiv pe blog-ul acesta din 2008 până acum. În esenţă ea este utopia statului social. Acum trăim sfârşitul acestei utopii. Ceea ce unii numesc criză economică reprezintă sfârșitul unui sistem. Al celui socialist imaginat de Marx și adus în lumea capitalistă de Roosevelt și Keynes cu 75 de ani în urmă. Adică atunci când capitalismul a dispărut din lumea euroatlantică. Acum 20 de ani s-a prăbușit utopia socialistă a la Lenin. Acum se prăbușește cea a la Keynes. Cu Asia unic beneficiar al acestei căderi. Și când spun Asia, mă refer și la China unde, un mare vizionar Deng Xiaoping a văzut înaintea multora direcția corectă și a ales cea mai inteligentă tranziție pentru țara sa.

      3. Șansa noastră nu o reprezintă forța de muncă ieftină ci producția de proprietate intelectuală. Dacă acționăm în timp util. Și dacă nu, nu.

      4. Mă interesează orice idee. Nu faceți prostia să considerați ideile pe care le aveți ca aberante. Comunicați-le. Nu se știe niciodată de unde sare Iepurele cu I mare.

  10. Paul Says:

    Aceasta masura daca se ia in plina criza va destabiliza instantaneu bugetele companiilor – companiile in care s-a negociat salariul net vor fi fortate brusc sa-si modifice fondul de salarii (care a fost deja stabilit de la inceputul anului la cele mai multe), iar in companiile in care s-a negociat salariul brut angajatii vor fi afectati si vor cauta sa-si schimbe jobul in graba pentru a-si putea plati ratele. Firmele straine vor percepe schimbarea ca pe o instabilitate legislativa care ii loveste brusc si vor lua in calcul posibilitati de relocare (mai ales daca pierd deja oameni importanti de care depind unele proiecte nu vor mai avea prea mult de pierdut prin relocare). In plus, sunt convins ca programatorii scutiti de impozit din toata tara sunt atat de putini in prezent incat daca s-ar ridica scutirea, banii colectati din impozitele lor nu s-ar prea simti la buget.

    Va multumim pentru legea promovata si pe care continuati sa o sustineti si pentru acest articol bine argumentat!

  11. varujan Says:

    Sunt în măsură să vă confirm, definitiv şi irevocabil, în urma şedinţei din dimineaţa acesta, la care am participat, că neimpozitarea programatorilor se menţine.

  12. Victor Martin Says:

    Multumesc Varujan.

  13. MM Says:

    In sfarsit o veste mai normala in marea de aberatii din ultimele zile. Multumim!

    Ar fi bine daca s-ar putea extinde scutirea de impozit pentru toti „oamenii muncii cu capul” din industria IT – cum spuneau si cei de mai sus, suntem destui cei care lucram in acelasi domeniu, aceleasi posturi poate aceeasi firma si datorita acestei „chichitze” cu specializarea de pe diploma unii au scutire, altii nu! (Ingineri de suport, administratori de retele, DBA)

    La urma urmei conteaza mai degraba ce stii si ce faci – decat o denumire pe o diploma – daca am pleca din tara (la urma urmei asta e obiectivul legii – sa impiedice exodul de creiere din IT), am ‘contribui’ la PIB-ul altei tari…

  14. Marius Z. Says:

    Felicitari si multe multumiri pentru efortul depus in ultimele saptamani pentru ceea ce parea a fi o cauza pierduta!

    O mica sugestie: daca vi se va mai oferi vreodata participarea la vreo guvernare, va rog insistent sa cereti ministerul economiei!

  15. varujan Says:

    E normal să fie ok.
    În ceea ce priveşte posibila mea participare în executiv, răspunsul este nu. Am refuzat de cinci ori până acum şi voi mai refuza de ori de câte ori mi se va mai propune. E mai bine aşa cum e acum, credeţi-mă.

  16. Marius Z. Says:

    Ma gandeam ca ati putea impune un model asemanator de dezvoltare (ca si IT-ul) pentru inca 3-4 domenii economice prioritare in tara asta (ex.: aero-spatial, industria energiilor/materialelor verzi, industrie metalurgica, industrie auto etc. ). Turismul si agricultura s-ar putea sa aiba nevoie de un model diferit.

    Apropos, e ciudat ca la stirile de azi dimineata de pe antena3 au sustinut ca impozitarea IT inca face parte din scrisoarea catre FMI…

  17. doru Says:

    Salut.

    Am observat in ziare si la TV ca impozitarea programatorilor se aplica in scrisoarea catre FMI. Care este adevarul?

    Multumesc.

  18. Didi Says:

    Un fost prof de C ne-a zis odata la un curs: „Programarea este istoria umilintei omenesti”… Daca exista oameni care cred ca se poate invata in citeva luni, ii invit din suflet sa incerce sa vada cit timp le trebuie de fapt…

    Personal sint plecata din Ro de mult timp si nu prea sint la curent cu ce se intimpla pe-acolo, privesc „din avion” si vad asa in mare evolutia lucrurilor acolo… Este prima data cind inteleg de ce din 2000 incoace scoala de programare romaneasca a inceput sa fie recunoscuta la ea acasa… Din 1990 ingineria romaneasca a inceput sa fie recunoscuta datorita emigrantilor. Tot mai usor gaseai de lucru afara cind se afla ca esti din Ro. Totusi companiile mari nu dadeau semne ca ar vrea sa mearga sa deschida ceva pe meleagurile alea… Iata deci secretul, iata de ce au mers sa faca asta din 2000! Super! Excelent! Felicitari!

    Parerea mea e ca ar fi bine ca lucrurile sa continue macar pentru inca 10 ani… Competitia de acum incolo nu mai este cu SUA sau cu Vestul Europei ci cu India si China… Pe astia nu-i poti „taia” usor caci costul vietii si al miinii de lucru acolo este mai scazut inca… Romania ar fi o variaanta mai interesanta in principiu fiindca este mai aproape in spatiu si cultura… Asa ca trebuie sa atragi cumva investitiile straine… Taxele reduse sint o prajiturica grozava… Singura problema grea ramine coruptia… Cu asta sincer nu stiu ce se poate face in cursul generatiilor curente si imediat urmatoare… Nu ca in Vest nu ar exista coruptie de fel… E vorba de nivele… Pretutindeni trebuie sa fii corupt ca sa faci bani cu galeata si repede… Dar in lumea oamenilor de rind in vest inca mai poti respira… In Ro nu prea e asa… Si saracia nu este o scuza… si scuzele oricum nu ajuta…

  19. RazvanVlasin Says:

    Buna ziua,

    este total neclar ce se intampla cu impozitarea veniturilor programatorilor.
    Ieri(26 mai) spuneati ca scutirea se pastreaza, iar azi(27 mai), pe online, mai multe ziare anunta introducerea impozitarii.

    Ramane valabila afirmatia dumneavoastra de ieri:
    „Sunt în măsură să vă confirm, definitiv şi irevocabil, în urma şedinţei din dimineaţa acesta, la care am participat, că neimpozitarea programatorilor se menţine.” ?

    Va mutlumesc.

    Cu stima,

    Razvan Vlasin

  20. Vicus Says:

    Un articol excelent, o lege pe masura. Doar o mentiune mica, dl. Mike Popa nu e prea afectat grozav de nimic, doar compania dansului are angajati PFA…

  21. Cristian Says:

    Ar trebui sa va uitati in Strategia Fiscal Bugetara unde scrie negru pe alb ca ”veniturilor din salarii obţinute ca urmare a activităţii de creare de programe de calculator” vor fi impozitate.
    Sa votati bine la motiune.

    • varujan Says:

      Eu chiar nu mai prcep de unde scoate toată lumea aiureli pe bandă rulantă. Eu sunt în mijlocul evenimentelor. Zi de z, ceas de ceas. Ca să liniștesc toată zvonistica asta, am publicat pe siteurile asociațiilor (ANIS și ARIES Timișoara) toate documentele oficiale care prevăd acțiuni în această perioadă legate de buget. Cu acordul Ministerului de Finanțe a fost prima prezentare publică a acestora.

      Nu am destui adversari în zona de decizie ca să mai trebuiască să mă ocup și de răspânditorii de zvonuri și interpretări?
      Toată zvonistica și dezinformarea din ultimile zile a făcut deja un rău mare industriei. A blocat sau anulat investiții care urmau să se facă în toamnă, a condus la apariții de planuri B în cadrul companiilor și a băgat în capul unui număr de programatori ideea plecării.
      Chiar trebuie să tratăm totul ca pe un joc de fotbal? Chiar nu ne putem maturiza nici măcar acum când totul se scufundă în jur? Chiar nu ne simțim bine decât dacă ies ai noștri indiferent de costuri? Când l-am susținut pe Johannis, unde naiba erați? Acum, singurul lucru pe care îl mai am de făcut este să contribui cum pot la salvarea a ce se poate. Fără fotbal și alte aiureli. Eu nu țin cu absolut nimeni. Cu excepția celor care m-au votat, cu absolut nimeni. Și încerc să gândesc logic și rațional, indiferent de cât de emoțional devine totul în jur.

      Repet: MASURA DE NEIMPOZITARE SE MENȚINE

  22. b.j Says:

    as avea o intrebare legata de impozitul pentru programatori, a aparut un articol legat de masurile guvernului:
    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7348058-curand-intra-vigoare-noul-cod-fiscal-incepe-lupta-evaziunea-vezi-care-sunt-principalele-modificari-materie-taxe-impozite.htm
    documentele de langa articolul respectiv sunt cele vechi? din cate am inteles so renuntat la idea de a pune impozit pe venitul programatorilor..
    pana la urma care este varianta finala?

  23. Gabi Says:

    @varujan
    Multumesc pentru raspunsul dumneavoastra din May 17th, 2010 at 9:17 pm:

    „varujan Says:
    May 17th, 2010 at 9:17 pm

    @Gabi
    Din punctul acesta de vedere, puteţi sta liniştit. Nu am votat Ordonanţa 34. Mai mult, am luat cuvântul în final (în zona explicării votului) pentru a rămâne în memoria parlamentului (era şedinţă comună, fără vot electronic adică) lucrul acesta…”
    Din pacate ne cam scufundam si nu am avut timp sa mai citesc …

    Cu stima!

  24. Coding for food » Radu Boncea Weblog Says:

    […] Programatorii sunt scutiti de impozitul unic pe venit de 16%. De ce? Un raspuns ni-l poate oferi cel mai inflacarat sustinator al acestei masuri, Varujan Pambuccian. […]

    • varujan Says:

      @Coding for food
      Ce pot să spun?… Că peste 60% dintre cei scutiţi de impozitul pe profit lucrează în companii deţinute de cetăţeni români şi că acolo dezvoltă software proprietar? Că încă 30% dintre cei scutiţi lucrează în departamente de dezvoltare ale unor multinaţionale şi dezvoltă proiecte cap-coadă? Cei care chiar lucreză în industrie, ştiu bine că este aşa. Cei care îşi dau cu presupusul… Ok, e dreptul lor să spună ce le trece prin minte. Fabrica de soft, nu este outsourcing. E fabrică de soft. Ca şi aia de pantofi, dar cu valoare adăugată mai mare. Cât despre banii pe care îi ia statul de pe urma lor, după ce am avut la îndemână date contabile interne ale majorităţii companiilor, lucrurile sunt atât de clare încât trebuie o doză mare de tot de rea-voinţă sau de oftică românească pentru a scrie după 10 ani de la căderea .com-urilor un articol despre acele vremuri (americane) transpus într-un alt timp şi într-o altă lume, timp şi lume cu care nu are nici o legătură. Ca şi poza şi titlul, care tot de atunci şi de acolo sunt.
      Încep să cred că cel mai mare duşman al locului ăstuia sunt chiar locuitorii lui…

  25. Radu Boncea Says:

    Domnule @varujan,

    Nu sunt chiar pe langa subiect, fiind un programator care se „bucura” de cota unica de 0% ar trebuii sa fiu tentat sa va dau dreptate. Dar tentatia a disparut in timp.

    Despre ce fabrici de software vorbim? In afara de cateva exceptii laudabile, gen Gecad, Softwin, Raiu Costin al caror succes oricum nu se bazeaza pe neplata cotei unice, eu nu vad alte fabrici de software autohtone.

    Exceptarea de la plata cotei unice a adus, nu neg, beneficii industriei IT, orice scutire de taxe aduce beneficii celui care beneficiaza de scutiri (scuze de logica abstracta), dar sa nu ne amagim…nu s-a reusit decat reducerea costurilor cu forta de munca.
    Pentru asta au venit firme gen Ubisoft. Au externalizat doar forta de munca ieftina, nu inteligenta. Inteligenta a ramas tot in Franta, la fel si intreg profitul tot acolo se duce.

    Si nici cu migrarea programatorilor n-as fi atat de optimist. Nu se mai pleaca ca inainte, dar acest lucru se datoreaza cresterii generale a nivelului de trai. Nu se mai pleaca direct din bancile facultatilor, se pleaca ceva mai tarziu acum.

    Si ca un exemplu, Cehia este considerata Irlanda Europei de Est in ceea priveste IT-ul. Toti jucatorii mari, gen Google, Microsoft, Apple, IBM au centre de dezvoltare si cercetare in Praga si imprejurimi. Cehia nu a recurs la scutiri de taxe si au si forta de munca mai scumpa ca la noi. Deci secretul nu sta in scutirile de taxe.

    • varujan Says:

      @Radu Boncea

      Ei, mai există şi competiţia ceor pe care le-aţi amintit. Mai e şi zona care nu are foarte multă treabă cu ei. Interesant este faptul că patronii lor erau foarte interesaţi săptămânile trecute de menţinerea facilităţii de care vorbim. Cât despre celelalte fabrici de software, e bine să ne uităm puţin la ce e în jur. 16000 de programatori reprezintă o cifră mare, zic eu. Şi, oricât de incredibil ar părea, oamenii ăsţia nu lucrează în firme de 2-3 persoane. Alea cu sute sau mii de programatori care dezvoltă produse proprii şi le vând sub licenţă proprie, nu cred că se numesc altfel decât fabrici de soft. Ca şi departamentele multinaţionaleleor care îşi deyvoltă aici produsele. Mai mult, impresia că profitul se duce nush unde în cazul multinaţionalelor, e la fel de falsă. Ubisoft are aici un studiou. Nu ştiu dacă face doar dezvoltare de soft, dar am impresia că sunt jocuri întregi făcute cap-coadă aici. Ca şi tot ceea ce fac cei de la Alcatel, Continental, Freescale şi mulţi alţii. La ăştia din urmă ştiu sigur că tot ce fac este şi gândit aici. Dar nu asta este principala problemă. Scopul principal al netaxării ţine de banii pe care oamenii ăştia îi aduc la bugetul de stat prin munca lor aici. Atât.
      Migrarea este un fapt clar şi în săptămânile care au trecut numărul de CV-uri depuse pentru alte destinaţii, a crescut. Ca şi întreruperea demersurilor a două companii mărişoare care vroiau să investească în România şi planuri de migrare a altor două companii care angajează împreună can 1500 de programatori. Ce mă miră este cuvântul optimist folosit. Chiar nu pricep de unde vine oftica…
      Interesant, în ceea ce priveşte exemplele pe care mi le-aţi dat este că ambele sunt deja multinaţionale cu patroni români, iar optimizarea taxelor l-a făcut pe unul dintre ei să aleagă diferite rezidenţe fiscale pentru fiecare produs în parte. Sunt lucruri mai puţin ştiute şi, e drept, ţările (extrem de onorabile şi de vestice) în care omul a ales rezidenţa fiscală nu au fost atât de ofuscate de faptul că inteligenţa rămânea în România iar acolo veneau doar oarece contabili care se ocupau cu plăţile taxelor şi impozitelor. Dimpotrivă.
      Până când nu vom pricepe odată că problema asta nu e nici una de mândrie, nici de nushce mare deşteptăciune ci de bani şi atât, vom rămâne precum capra aia râioasă, dar cu coada sus. În cel mai bun caz. Că probabilitatea este să o şi înecăm într-un ocean de oftică pur şi simplu. Adică de-aia, cu supărare la greu pe viaţă. Ştiu că e greu să acceptăm că tot ce ţine de cunoştinţele noastre, de creativitatea şi munca noastră reprezintă o marfă ca oricare alta care este tranzacţionată şi are un preţ stabilit de piaţă. Dar cam aşa stau lucrurile în zona în care fiecare dintre noi intră în contact cu lumea reală.

  26. Ioan Says:

    D-le Pambuccian vreau sa stiu mai multe despre legiile dumneavoastra care mi se par f OK! Statul trebuie restructurat din temeli, nu e posibil ca stat tu sa faci anumite examinari si tot tu sa le controlezi, din cate am inteles la aceste lucruri se refera proiectul dumneavoastra legislativ, de modernizare a statului.
    Dupa parerea mea un stat modern e acel stat care se ocupa de colectarea impozitelor si de controale a diverselor activitati pe care firmele private le iau. Odata cu proiectul dv de legi cred ca in mare parte ati diminua costuriile statului dar inca un lucru f important ati diminua si coruptia care este in acest stat.
    Daca reusiti acest lucru aveti tot respectul meu si a colegiilor din mediul privat romanesc.
    As dori daca as putea sa primesc un raspuns pe adresa mea de mail . Va multumesc

  27. Georgian Says:

    Buna ziua stimate domnule Varujan Pambuccian,

    Sunt absolvent al Facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica din Bucuresti, sectia Economie – Matematica. Dupa ce ani la rand nu am primit nici o solutionare incercand pe la ministere precum cel al Finantelor, al Muncii, al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si cel al Educatiei iata ca ma adresez acum si dumneavoastra personal pentru solutionarea unei probleme cauzate de o anexa la legea privind scutirile de impozit pentru cei care muncesc in domeniul IT. Aceasta anexa enumera specializarile scutite de plata impozitului, iar problema este ca anexa este foarte veche si nu cred ca a fost vreodata actualizata, din acest motiv cred ca specializari mai recent infiintate precum specializarea mea Economie – Matematica nu au apucat sa figureze in aceasta anexa.

    Solutia la toate problemele ridicate de aceasta anexa este in opinia mea, ca toti cei care lucreaza in domeniul IT avand meseria de programator pe cartea de munca sa fie scutiti de plata impozitului pe venit. Nu e mai simplu ? Nu asta s-a dorit, sa fie un sprijin pentru toti cei care dezvolta programe de calculator ? Eu lucrez ca programator cu carte de munca exact de cand am terminat facultatea si iata, nu pot beneficia de acea scutire de impozit din cauza unei anexe pe care nimeni nu o mai actualizeaza… Trebuie sa precizez si ca intre timp sectia Economie – Matematica s-a desfiintat dupa ce a scos mai multe promotii de absolventi, deci toti absolventii acestei specializari suntem ca ai nimanui…

    Despre specializarea Economie – Matematica va pot spune ca absolventii acestei specializari au studiat aceleasi materii de informatica ca si cei de la specializarea Cibernetica Economica (toate sectiile au studiat aceleasi materii in primii 2 ani – sisteme de operare, baze de date, bazele programarii, programare, etc.) din cadrul aceleiasi facultati de Cibernetica, care se regaseste in aceasta anexa fiind o specializare mai veche decat anexa.

    Cu respect si speranta ca dumnevoastra veti gasi rezolvarea acestei probleme,

    Georgian

  28. Daniel Tudor Says:

    Buna ziua Domnule Varujan,

    O problema asemanatoare cu cea a lui George am si eu. Specializarea care am terminat-o eu se numeste „Tehnologii si Sisteme de Telecomunicatii” si este de fapt fosta specializare „Telecomunicatii”. In acest sens chiar am obtinut de la facultate o adeverinta prin care facultatea recunoaste ca cele 2 specializari sunt identice din punct de vedere a disciplinelor IT. Micile diferente provin din faptul ca specializarea care am terminat-o eu este de tip Bologna, dar asta nu are legatura directa cu schimbarea denumirii deoarece unele specializari au trecut pe tipul Bologna, dar si-au pastrat denumirea, iar absolventii nu mai au probleme cu scutirea de impozit. Dar firma ne-a spus ca nu poate sa ne incadreze la scutirea de impozit pe baza acelei adeverinta.

    Rugaminte mea este daca puteti sa-mi spuneti ce pasi ar trebui urmati pentru a ne rezolva aceasta problema. Doar din auzite am aflat ca ar trebui obtinuta o hartie de la minister in care sa sa se specifice ca specializarea cu pricina poate fi considerata ca facand parte din lista cu specializari. Puteti sa ne dati si alte detalii?

    Va multumesc!
    Daniel Tudor

  29. Florin-Nicolae Says:

    Poate e o veste singulara, dar inca mai vin firmele in Romania sa deschisa filiale noi; cea mai recenta este firma japoneza Anritsu; ne-am dori sa participati la inaugurarea oficiala; credeti ca puteti participa?

    Multumesc anticipat!
    Florin-Nicolae

  30. Genul proxim şi diferenţa specifică | IT Cafe Says:

    […] Nu am mai scris demult pe-aici şi îmi pare rău. Celor pentru care am tot scris şi sper că o voi mai face în curând, le cer iertare pentru faptul că astăzi nu voi scrie ca de obicei. Astăzi am să scriu nu din plăcerea de a scrie ci din nevoia de a clarifica un lucru pe care îl consider important. Aşa că, uite, îmi calc pe inimă şi îi fac loc aici unui subiect de care am tot ferit până acum blog-ul. Sper să fie pentru prima şi ultima dată când mă abat de la felul în care mi-am dorit să îl alcătuiesc… http://varujan.rol.ro/2010/05/14/genul-proxim-si-diferenta-specifica/ […]

  31. Genul proxim şi diferenţa specifică | IT Cafe Says:

    […] Nu am mai scris demult pe-aici şi îmi pare rău. Celor pentru care am tot scris şi sper că o voi mai face în curând, le cer iertare pentru faptul că astăzi nu voi scrie ca de obicei. Astăzi am să scriu nu din plăcerea de a scrie ci din nevoia de a clarifica un lucru pe care îl consider important. Aşa că, uite, îmi calc pe inimă şi îi fac loc aici unui subiect de care am tot ferit până acum blog-ul. Sper să fie pentru prima şi ultima dată când mă abat de la felul în care mi-am dorit să îl alcătuiesc. http://varujan.rol.ro/2010/05/14/genul-proxim-si-diferenta-specifica/ […]

  32. De ce nu trebuie taxati programatorii: http://varujan.rol.ro/2010/05/14/genul-proxim-si-diferenta-specifica/ (via @mihaisecasiu) | scribu on twitter Says:

    […] ce nu trebuie taxati programatorii: http://varujan.rol.ro/2010/05/14/genul-proxim-si-diferenta-specifica/ (via […]

  33. cetateanul turmentat Says:

    Domnule Pambuccian,
    nu am gasit alta modalitate de a va scrie decat aici.am o mare rugaminte,amintiti-va de cei multi si nu mai sustineti incompetenta,impostura,infatuarea.faceti ceea ce este moral si drept pentru acest popor!va multumesc

  34. Gigi Says:

    Pana una alta: VOTATI LEGEA MAIDANEZILOR!!!!!! Ne e frica sa mai iesim din casa…. Faceti ceva…. Nu mai avem timp de povesti cu sterilizare si alte baliverne.. pe mine ma musca azi cainii nu peste 30 ani…!!!

  35. Dan Stoica Says:

    Buna ziua!

    Va trimit un mesaj de aici fiindca am mai facut-o in trecut si poate asa reusesc sa iau legatura cu Dvs. desi aici, pe acest forum, se pare ca „sufla vantul” de ceva vreme…
    Deci, ideea este urmatoare: sunteti singurul politician pe care-l cunosc si care mi-ati parut a avea idealuri care vizau poporul, nu interesele personale.
    V-am mai „propus” intr-o discutie anterioara sa va implicati si in alte directi si ati refuzat motivand ca nu vreti sa va depasiti sfera Dvs. de profesionalism.
    Totusi acum mi-a venit o alta idee si care as pune-o eu in practica daca as avea influenta Dvs si care ar rezolva (sper eu) situatia din ultimii 20 de ani din Romania.
    Nu intru in detalii fiindca nici nu stiu daca imi veti citi acest email, nici daca v-am starnit interesul si nici ca sa se apuce (pana si) curcile sa rada de mine (ca stiti cum e lumea, rea).
    Asa ca voi astepta un email de la Dvs. pentru a va spune in cateva cuvinte la ce m-am gandit.

    Cu tot respectul,
    Dan

  36. MSR Says:

    Mmda, numai ca toata teoria si practica asta este valabila si in alte domenii de activitate, vezi domeniul pharma de exemplu si Slovenia tot aici. In 2001 s-a mers pe investitie – profit, apoi iar investitie – profit, iar acum ar fi cazul de investitie – profit, profit si iar profit prin introducerea impozitului, pt. ca la veniturile salariale din acest domeniu un impozit de 8% sau chiar mai mult nu ar mai determina multe emigrari de specialisti, iar statul s-ar dovedi astfel un bun si moral afacerist . Un bun afecerist este cel care obtine profit maxim din investitie. Moral pt. ca ar gandi in termeni de echitate sociala si profesionala – pt. acest lucru au murit acei tineri frumosi in America anilor razboiului din Vietnam! Chiar, d-nule Varujan Pambuccian, imaginati-va ca ati fi un student la stiinte sociale si la un exament ati primi un subiect cu tema „Eseu despre echitate sociala si profesionala”. V-ar fi destul de greu probabil. Ce ar fi interesant si poate chiar justificativ pt. mine sau chiar poate pt. d-voastra, ar fi sa punem un ramasag in baza suspendarii exceptarii (sau unei impozitari partiale) timp de un, doi sau chiar trei ani! Sa urmarim efectele asupra domeniului IT, practic, in 2012-…., fara teorii! Sunt sigur ca o sa-mi raspundeti destul de agresiv si arogant, asa cum am observat ca obisnuiti sa o faceti cu aceia care au pareri sau puncte de vedere diferite de ale d-voastra. Chiar si asa, eu va doresc tot binele din lume! La revedere!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: